Plimbare frumoasă într-o zi mohorâtă – Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării

Tulcea_dec (80)Era sfârșit de săptămâna și trebuia mergem la bunici -i ajutăm bage vinul în beci. Da da, vin din acela negru, ușor amărui, bun cu spume, cum numai bunicul lui Iris știe facă.   Copila încă își mânca micul dejun, când am fost anunțați nu mai avea sens mergem, deoarece ploua întruna, fără semne s-ar fi oprit.

Eram deja îmbrăți, cu rucsacul, cafeaua în termos și gustările de drum pregătite, așa ne-am hotărât nu rămânem totuși acasă, ci mergem la plimbare. Pentru tot plănuiam ajungem acolo la un moment dat, am hotărât mergem la Tulcea, vizităm Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării. Si bine am făcut.

Centrul are o expoziție permanentă care redă excepțional habitatul natural din Rezervația Biosferei Delta Dunării, un acvariu public, iar în ziua în care l-am vizitat noi era deschisă și o expoziție de fluturi.

Decorurile din cadrul expoziție redau fidel 46 specii de plante, 3 specii de reptile, 44 specii de păsări și 12 specii de mamifere. Pe măsură ce te apropii de fiecare decor, acesta prinde viață.

Dacă închizi ochii și te concentrezi pe sunet, poți jura ești în Deltă, pentru expoziția este dotată cu un sistem audio care redă sunetele păsărilor, ale animalelor, foșnetul vântului și clipocitul apei. Aproape simți briza, e de-a dreptul minunat.

Imediat ce am început vizităm, m-am bucurat hotarâsem venim aici.

Lui Iris i-a fost puțin teamă  de mistrețul expus, însă în brațele lui tatăsu s-a liniștit.  Tot in cadrul expozitiei  sunt aranjate decoruri  în care sunt reproduse scene din viața locuitorilor Deltei.

Tulcea_dec (35)

Cred la expoziția de fluturi am stat vreo patruzeci de minute. Nu pentru am fi foarte pasionați de frumoasele înaripate, ci pentru acolo erau amenajate niște măsuțe cu scaune pentru copii, coli A4 imprimate cu fluturi și o grămadă de creioane colorate. A mutat  Iris scaunele între ele până le-a zăpăcit și a ținut musai coloreze câte un fluture la fiecare masă.
Tulcea_dec (37)
“Acvariul este dotat cu instalații moderne și are o capacitate de stocare a apei de 150
tone. Prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia.” (www.icemtl.ro)

Aici i-am văzut pe Nemo și pe Dory, iar Iris a privit curioasă minute în șir la un rechin.

Chiar dacă n-am nimerit cea mai faină vreme, ci a fost o zi de-a dreptul cețoasă și rece, tot ne-am plimbat pe falezadin Tulcea, mai ales M are amintiri multe de aici.
Tulcea_dec (69)
Am văzut un vapor, păsări și chiar un cățel cu o bucată de pâine în gură. 🙂
Tulcea_dec (84)

Tulcea_dec (104)

La întoarcerea spre casă, am făcut un mic ocol și ne-am dus totuși -i vedem și pe bunici. A fost o zi bună!

Si da, am băut și niște vin din-ăla bun 🙂

Dacă sunteți în zonă, recomand cu încredere Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării din Tulcea. Luați musai copiii cu voi pentru aici au ce vedea!

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

Paste cu sos de roșii și ton

DSC_0361

Nu știu dacă există copil căruia nu-i placă pastele. Eu personal, n-am cunoscut deocamdată nici unul. Iris le-a mâncat bine încă de la început, ceea ce e foarte bine, pentru pastele sunt un fel de mâncare rapid care se face foarte ușor.

De curând am început îi dau mănânce și ton, nu știu de ce abia acum, cred am fost foarte sceptică cu privire la cel din conservă. Însă am găsit un tip de ton în ulei de măsline la Lidl (nu, nu e reclamă), care nu conține crocobauri și am îndrăznit -i dau guste. I-a plăcut, așa imediat am executat o porție de paste, apoi un sos cu roșii și ton, pe care le-a devorat cu ambele mâini.
DSC_0338

Așa acum când grăbesc sau când nu e altceva în frigider, asta fac.  Perpelesc doi sau trei căței de usturoi în puțin ulei vegetalși îi învârt în oală cât nu se bronzeze. Apoi îi scot frumușel și adaug roșiile tocate ( dacă am pun prospete, dacă nu din conservă). Las roșiile dea un clocot apoi adaug conserva de ton (căreia i-am scurs bine uleiul în prealabil). Le las bolborosească o vreme spre imprietenire, apoi le fac cunoștință cu nițică smântână pentru gătit ( cu cât mai grasă, cu atât mai bine).

Smântană da preparatului o textură cremoasă și o culoare de-ți vine mănânci sosul așa gol, sau poate înmoi o coajă de pâine proaspătă în el. La final, arunc în oală niște busuioc proaspăt sau uscat, apoi potrivesc gustul cu sare și piper. Și aia e. Voila, sos cu roșii și ton în zece minute.
DSC_0348

Amestec sosul cu pastele și pun farfuria pe masă. Opresc copila intre direct cu fața și mâinile în mâncare și încerc -i dau o furculiță. Nu e garantat o va folosi totuși. Însă ce e sigur întotdeauna, e farfuria va rămâne goală.

Happy mom, happy kid! 🙂
Ia încercați și voi pastele cu sos de rosii și ton.

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

Tricolor la borcan

DSC_0182

Iris a lipsit săptămâna asta de la grădiniță și nu a participat la activitățile pe care doamnele educatoare le aveau plănuite pentru ziua națională. Ar fi trebuit ca printre altele, meargă îmbrăcată în ie, i se vorbească despre România și împreună  cu copiii facă un tricolor la borcan.
DSC_0151 - Copy
Așa ideea asta nu-mi aparține, ci am cam furat-o de la doamnele educatoare, apoi am hotărât o facem acasă, împreună cu Iris.

Am folosit orez, coloranți alimentari (roșu, galben și albastru) și un borcan mititel. Am colorat boabele de orez, iar după ce s-au uscat le-am pus în straturi în borcan.  Asta-i tot 🙂
DSC_0162 - CopyLas mai bine pozele vorbească de la sine. E o activitate foarte faină, simplă și colorată, o oportunitate bună le vorbim copiilor despre România și despre tricolor.

DSC_0171 - Copy
DSC_0173 - Copy
DSC_0174 - Copy
DSC_0176 - Copy
DSC_0181
Distracție placută!
“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

Înghețată cu banană și măr copt pentru burtici supărate

DSC_0168

Cine are copil, e foarte probabil a trecut cu el prin cel măcar un episod de enterocolită. Mai ales dacă ăla micu’ e în colectivitate. Până acum Iris n-a avut nici un episod. Până acum. Căci vineri noapte am făcut și noi cunoștință cu acest dușman care speria teribil. Enterocolita.

Încă n-am energie multă și deocamdată nici nu vreau mi amintesc despre vineri noapte în detaliu, așa despre asta într-un articol viitor. Treaba e atunci când copilul are enterocolită, nu are voie mănânce orice. Știu noile recomandări zic nu ținem musai regim, însă am încercat și la noi nu funcționează așa.
DSC_0151

Alimentele care i-au fost permise lui Iris de medic au fost: orez, morcov fiert, supă de rădăcinoase, banană, măr copt, sticksuri. A mâncat bietul copil orez până i s-a luat. Ținea mâna la gură și refuza orice deși declara -i e foame. Cerea fix măr. Însă așa crud n-avea voie, iar copt nu-i plăcea deloc cum arată. Banana era și ea refuzată fără drept de apel.
DSC_0156
Așa mi-am pus mintea de mama la contribuție și am venit cu soluția. Înghețată. Ce copil ar refuza înghețata? Eu nu cunosc niciunul. Așa asta am făcut. Am copt două mere, apoi le-am zdorbit cu furculița în tovărășia unei banane coapte.
DSC_0163
Compoziția am turnat-o în forme de înghețată și am băgat-o la congelator.  După vreo două ore aveam înghețată cu banană și măr copt. Și un copil cu enterocolită care mânca ceva în sfârșit.

Nu știu dacă ar funcționa și la voi, eu doar împărtășesc secretul ăsta și spun Iris a mâncat și mărul copt sau banana sunt alimente care i-au fost recomandate în regim. Nu mai zic de aroma aia de măr copt demențială din înghețată. Sau de culoarea frumoasă și arămie. Curcubeu pe cerul gurii, ce mai…
DSC_0166

Încercati și voi înghețată cu banană și măr copt!
“Dosar de Mama” e și pe Facebook

Turtă dulce cu miere

DSC_0171Unul dintre cele mai faine mirosuri e cel de turtă dulce care se coace în cuptor. Aroma scorțișoarei care învăluie toată casa, îmi îndulcește ziua, oricât de amar ar fi început ea. Iar scorțișoara asta combinată și cu alte condimente miroase fantastic de bine.

DSC_0153Iris e iar bolnavă, iar tușește, iar are muci, așa stă acasă. De dimineață a fost mofturoasă și nu i-am intrat nicicum în voie. N-a vrut mănânce nimic, nici măcar clătitele cu banane pe care nu le refuză niciodată. Când am văzut nici măcar astea nu-s pe placul ei, m-am gândit încerc the next best thing.  Adică turtă dulce. Adevărul e atunci când am hotărât fac turta, nu m-am gândit doar la Iris, ci și la mine. Pentru pot mânca și singură un castron întreg, atât de bună și de moale iese.

DSC_0156
Am înghesuit într-un castron 400 grame de făină, pe care am colorat-o cu aproximativ două lingurițe de scorțișoară, un vârf de linguriță de cuișoare (pe care le-am zdrobit în mojar), jumătate de linguriță de nucșoară și o bucățică de ghimbir proaspăt rasă.  Desigur dacă va hotărâți încercați rețeta, puteți drămui condimentele după gustul vostru. Am amestecat puțin, cât se îmbine aromele și inspir mirosul ăla nemaipomenit, apoi am adăugat o linguriță de bicarbonat de sodiu și puțină sare.

DSC_0162
La petrecerea din castron au mai fost invitate două ouă, 150 de grame de unt moale, coaja rasă de la o mandarină   împreună cu scucul ei  stors și o linguriță cu esență de vanilie. Apoi am pus trei linguri cu miere. Voi puteți pune mai puțin daca vreți, însă cu trei, ies perfect.

De aici i-am predat ștafeta lui Iris care a amestecat compoziția până s-a plictisit, apoi am frământat-o eu cu mâinile încă puțin, nu prea mult  însă. În faza asta e posibil mai fie nevoie de puțină făină, aluatul nu are voie curgă.

DSC_0168Am decupat turtele cu formă de inimioară și le-am băgat la cuptorul preancalzit, la 180 grade, unde s-au perpelit vreo doisprezece minute. A mâncat Iris direct câteva bucăți, așa pot consideră  misiunea ca fiind îndeplinită.

DSC_0181

Încercati și voi turta dulce cu miere!
“Dosar de Mamă” e și pe Facebook