Fata cu ochi mari si buze pline

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

E linişte. Îi ţiuie urechile, atât de linişte este. Nu ştie de cât timp stă aşa, lipită de caloriferul din baie, cu genunchii duşi la gură.
Cum să-i spună? Nici nu ştie ce să facă. Poate e mai bine să nu-i spună deloc. Oricum, ce poate el să facă?  Tot singură va trebui să se descurce.

El probabil că ar ofta, făcând moaca aia de căţeluş plouat şi i-ar mângâia mâinile într-una, când ea de fapt are nevoie de o soluţie, la naiba. Nu de mângâieri pe mâini. Cine naiba îşi mai mângâie iubita pe mâini? O strângi în braţe, îi mângâi părul sau îi şopteşti vorbe liniştitoare la ureche, nu-i mângâi mâinile ca blegul.

Aşa era el, genul ăla care îţi mângâia mâinile când tu aveai nevoie să te ţină în braţe şi să vină cu o soluţie. Nu să-ţi spună că o să fie bine, ştia ea bine că n-o să fie. Cum ar mai fi putut?

I-au amorţit picioarele în poziţia aia. S-a ridicat, şi-a sprijinit mâinile de chiuvetă şi s-a uitat în oglindă. E frumoasă, ştie şi ea asta. Are ochii mari şi buzele pline. Când zâmbeşte, pe faţa ei răsare soarele. Numai că zâmbeşte rar. De ce-or râde alţii atâta, ce naiba or găsi aşa amuzant?

Aude uşa trântită şi sunet de chei aruncate pe masă. Îşi ţine respiraţia. Uitase de el. Oare e beat? Cum naiba o să-i mai spună şi ăstuia?
Ştie că iubitul o să-i mângâie mâinile, dar ştie sigur şi ce-o să facă taică-su. O să facă spume la gură când o să afle, o să-i bage mâna în păr şi o să strige la ea, stropind-o cu salivă:

– Curvă ca mă-ta, ţi-am zis eu că tot curvă ca mă-ta ajungi, fă proasto! De asta muncesc eu ca sclavul, fă? Ca să-ţi faci tu de cap când eu trag ca prostu? Ia spune tu, ţi-ai înghiţit limba?

Mai bine să nu-i zică nimic acum. O să afle el singur, oricum n-o să-şi poată ascunde burtoiul când o creşte. Măcar până atunci să aibă linişte. S-a tot perpelit săptămânile astea fără să poată lua o decizie. Cum să fie ea mamă la optişpe ani? Cum să crească ea un copil singură?

L-a lăsat s-o mângâie, da. E un băiat din-ăla pe care îl duci cu drag acasă să-l cunoască maică-ta. Doar că ea habar n-avea unde era mama ei. Avea doar o poză cu ea. O aruncase taică-su la gunoi după ce o rupsese în patru. Ea o lipise şi când era mică o privea în fiecare seară înainte de culcare, ca pe o icoană. Acum nu mai făcea asta. Cine ştie, poate maică-să chiar era curvă, cum zicea taică-su. Poate şi ea era, că doar uită-te în ce situaţie se afla.

S-a uitat iar în oglindă. S-a privit direct în ochii mari şi negri. Nu era curvă, ştia că nu era. Era doar o fată care intrase în belea. Şi nimeni acolo ca s-o salveze. Oare maică-sa păţise la fel când rămăsese gravidă cu ea? Oare de ce plecase?

Singură, e atât de singură şi speriată. Trebuie să iasă din baie, imediat o să înceapă taică-su să strige după ea. O să se gândească mai târziu ce să facă. O să vadă ea. Trage aer în piept şi iese din baie.
– Acolo erai ascunsă, fă? Treci şi pune-mi ceva în farfurie că-s mort de foame, n-auzi?

“Dosar de Mamă” e şi pe Facebook