Salutare! Miss Bubiță is back in business 🙂
Adică, mă mișc, mă simt mult mai bine, mulțumesc de întrebare! Tot n-am voie să ies din casă și tot tare buboasă sunt. Așa de buboasă, încât m-am gândit serios dacă n-ar fi o idee bună să acopăr toate oglinzile din casă, până-mi trece varicela.

Când am început să mă simt rău și am fost sigură de diagnostic, m-am speriat puțin că n-o să mă descurc cu Iris. M lucrează, iar ajutor din altă parte, ioc. Însă cât am zăcut la pat, Iris a fost un înger. A priceput fără să-i explic prea mult că mă doare, că mă simt foarte rău și că e musai să stau întinsă în pat. A fost ceva mai greu să înțeleagă de ce nu se putea urca pe mine, sau de ce nu mă putea îmbrățișa, dar când i-am arătat bubele de pe corp, a dat înțelegătoare din cap.

M-am ridicat în poziție verticală fix doar cât să îi pun mâncare în farfurie, cu restul s-a descurcat singură. Când a terminat, a pus vesela în chiuvetă, a fost la baie singură, mi-a adus tot ce i-am cerut și nu s-a smiorcăit deloc. Apoi s-a cuibărit lângă mine cu grijă să nu mă lovească și ne-am uitat împreună la Cenușăreasa. M-a întrebat dacă mă doare tare, m-a mângâiat pe par (“că acolo nu ai bube”) și m-a asigurat că o să-mi treacă dacă mă odihnesc. Mi-a gătit la bucătăria ei varză cu zmeură și cartofi cu brioșe, delicioase toate, m-am lins pe degete, nu alta.

M a aprovizionat casa cu tot ce a fost nevoie, a scos copilul la aer, chiar l-a plimbat nițel cu sania, căci da, a nins fix când eu, mare iubitoare de zăpadă, sunt încuiată în casă. În restul timpului s-a jucat cu Iris. S-au tăvălit și gâdilat, au citit, au făcut puzzle, s-au jucat cu căsuța, s-au plimbat pe covor cu triciclete invizibile, s-au învârtit, ba s-au jucat și de-a prințesele. În timpul ăsta eu am tot zăcut.

Dar partea asta a trecut cu bine, de-acum stau și aștept să–mi pot arăta iar fața în lume. Însă asta n-o să se întâmple curând, deocamdată arat ca un căpcăun și stau ascunsă la adăpost.

Una peste alta, voiam să vă spun că-s realmente norocoasă că-i am pe ăștia doi și că mă pot baza pe ei când sunt căzută. Că nu-s singură pe lume. Și pentru asta sunt fericită!

Sursa foto: pixabay.com
“Dosar de Mamă” e și pe Facebook