Ţac-pac, Crăciunul a trecut. V-am spus că am casă plină şi c-o să fie fain? A fost. Nu fix cum descriam şi-mi imaginam eu acum câteva zile, însă fain tot a fost.
Vin n-am fiert, nici cozonac n-am făcut aşa cum plănuiam,in schimb sarmale tot a făcut mama, copiii tot au primit cadouri multe, au râs şi au urlat în timp ce le desfăceau, au zgrăngănit colinde la chitara mea, până au dezacordat-o, şi oameni dragi tot ne-au călcat pragul.

Iris a alergat de la o verişoară la alta în prima zi, de la mătuşă la bunică, de la bunicul înapoi la verişoare, fără să pară că-şi aduce aminte şi de mămă-sa. Prilej de bucurie pentru cea din urmă care l-a luat pe M de mâna şi a fugit de-acasă pentru câteva ore.

A doua zi însă, Iris şi-a renegat neamurile dis de dimineaţă, fără drept de apel şi a refuzat categoric să mai coboare din braţele mele, iar când nu se cuibărea comod acolo, se agăţa de picioarele mele, atentă să nu mă piardă din priviri. Nu s-a lăsat înduplecată de rugăminţile bunicilor care au aşteptat atât de tare să o vadă. Singurele persoane care i-au intrat în graţii au fost verişoarele, pe care le-a călărit şi cu care s-a jucat în fiecare zi de dimineaţă până seara.

Timp de patru nopţi Iris a avut somnul înfiorător de agitat, cu treziri dese şi refuz de a adormi la loc. În medie, a stat trează de la 1:00 am până la 4:00 am în fiecare noapte, încercând probabil să-mi amintească de vremuri apuse când ea era nou născută şi nu închideam ochii până în zori. De trezit s-a trezit în fiecare dimineaţă la ora ei obişnuită, prilej de miorlăială şi indispoziţie bebeluşească pentru că nu reuşea să se odihnească.
Ultimele două nopţi ne-au adus ceva mai mult somn, iar ziua de azi bonus, nişte muci. Buuun!

Trebuie să mă laud cu cele mai faine cadouri pe care subsemnata le-a primit de Crăciun.

Una bucată icoană pictată în ulei de Jeny (nepoata mea, verişoara lui Iris), pe când avea şapte ani. Nu-s eu mare bisericoasă, dar pe lângă importanţa faptului că a pictat-o ea, ăsta fiind motivul principal pentru care mi-o doream, faptul că a ajuns la mine m-a surprins plăcut.
Jeny a scos icoana la licitaţie în scop caritabil (banii au ajuns la o familie de bătrâni nevoiaşi), am licitat şi eu, însă obiectul a fost cumpărat de altcineva care a oferit o sumă mult mai mare decât cea oferită de mine. Apoi, persoana respectivă a împachetat-o frumos şi mi-a oferit-o de Crăciun. S-a lăsat cu ochi umezi, recunosc. Mulţumesc, Paula!

Alt cadou pe care l-am savurat de-a dreptul, a fost faptul că am avut o jumătate de zi pentru mine, no baby attached. Am băut cafeaua de dimineaţă la cârciumă, cu o prietenă dragă pe care n-o mai văzusem de anul trecut. Nu ştiu dacă se pune, pentru ca in timpul asta am sunat-o pe mama de două ori şi i-am trimis un sms, verificând dacă Iris e în regulă, dacă a plâns, dacă nu mai poate de dorul meu, etc.

După amiază, pentru că a fost o zi călduroasă, împreună cu M ne-am pus pantalonii şi gecile de piele, bocancii şi ne-am urcat pe motor. Şi duşi am fost câteva ore. Plimbarea mi-a făcut foarte bine, am fost doar noi doi, el în faţă, eu în spatele lui ţinându-l strans de mijloc, cu vântul în faţă, până când mintea mi s-a limpezit. Recomand!
Mulţumesc M pentru plimbare, mulţumesc mama că ai fost dădacă!

Acum ne pregătim de Revelion, mâine mai adăugăm doi bunici la gaşcă, Iris probabil o să-i ignore şi pe ei, pesemne i-o fi plăcând să se tot roage lumea de ea. 

Crăciunul vostru cum a fost?
“Dosar de Mama” e şi pe Facebook.
https://www.facebook.com/Dosar-de-Mama-579769225497577/