O dată la câteva zile, M merge la cumpărături, pentru că nu ne-am făcut provizii extraordinare. Copiii au nevoie de fructe și legume proaspete, lapte, ouă, știți voi. Așa că în timp ce făceam ieri un inventar rapid, încercând să-mi dau seama ce ne mai lipsește pe lângă alimentele de bază, am descoperit că nu prea mai avem hârtie igienică. Ați ghicit, nici provizii de hârtie n-am făcut.

Și cum mă scărpinam eu în creștet, întrebându-mă ce ne facem dacă M nu mai găsește să cumpere, mi-am adus aminte de pățania pe care o voi dezvolta mai jos.

Se făcea că acum mulți ani, lucram pe vas de croazieră și tocmai fusesem promovată assistent housekeeping manager trainee. Ce pompos și important sună, așa-i? În realitate eram doar un asistent manager învățăcel, pe departamentul de curațenie, detașată la spălătoria vasului. Adică acolo unde se păstrează toate așternuturile de pe vapor, ale pasagerilor și ale angajaților deopotrivă, prosoapele, detergenții, produsele de igienă. Printre responsabilitățile pe care le aveam, era și cea de a mă asigura că săptămânal comandam necesarul pentru croaziera următoare.

Dezinfectanți, săpun, șampon, mănuși, măști, bureți, etc. Înainte să trimit comanda, făceam un inventar. Pentru că eram încă învățăcel și mă instruiam din mers, în ziua despre care vă povestesc, am uitat să adaug la comandă tocmai hârtia igienică.

Aham, pentru un ditamai vaporul cu 2000 de pasageri și 1000 de angajați la bord. E nevoie să vă zic ce gălușcă mare am înghițit când am înțeles ce prostie făcusem? Că lăsasem 3000 de dosuri fără posibilitatea de a fi șterse? Că le lăsasem, cum ar veni, descoperite?

Imaginați-vă ce față avea managerul când i-am spus ce (nu) făcusem. Ne-am perpelit o vreme, apoi am scotocit toate vestiarele, dulapurile și cabinele după rezerve din mult râvnita hârtie igienică. Am avut noroc cu cameriștii care mi-au dat fiecare din stocurile proprii și uite așa, nici măcar un singur funduleț de pasager nu a avut de suferit, deși doar eu știu cum am numărat și împărțit fiecare pătrațel de hârtie igienică, de-a lungul acelei croaziere.

Revenind la ziua de ieri, m-am liniștit imediat, chiar dacă rezervele noastre de hârtie s-au împuținat. Dacă m-am descurcat să găsesc resurse pentru un vapor întreg, cred că o voi scoate eu la capăt și pentru astea patru funduri ale noastre.

Dosar de Mamă e și pe Facebook