Raluca mi-a pasat leapșa și m-a provocat să fac o listă cu chestii pe care nu vi le-am spus până acum despre mine. Inițial, am fost tentată să nu dau curs invitației, însă iaca, m-am răzgândit. Here it comes:
1. Sunt o persoană singuratică și puțin sociabilă (nemaipomenit mod de-a începe mi-am ales, așa-i? :))). Nu știu să încheg discuții cu necunoscuți, nu mă simt comfortabil să mă opresc cu cunoscuții pe stradă ca să schimbăm politețuri, nu știu sa fac small talk. Pot sta în propria-mi companie foarte multă vreme, fără să simt că-mi lipsește contactul cu altă persoană.
2. Trupa mea favorită este Pink Floyd. Așa cum unele persoane au nevoie de droguri ca să plutească și să atingă starea aia dezirabil amețitoare, la fel am eu nevoie de muzica asta. Pink Floyd e pentru orice situație din viața mea, e fericire și tristețe, mă dă cu capul de toți pereții, îmi sfâșie sufletul în bucăți și-apoi mă urcă la cer, printre nori. Cred că muzica asta a fost făcută de zei. Concertul lui Roger Waters de la București, în 2013, a fost una dintre cele mai frumoase și intense experiențe din viața mea. Am ieșit de acolo cu genunchi de gelatină și toată fața udă de lacrimi. A fost un vis împlinit. Îmi doresc foarte, foarte tare, să-l pot vedea în concert și pe David Gilmour.
3. În clasa a XI-a am fost exmatriculată din liceu. A fost un moment de care îmi vine foarte greu să–mi amintesc, am fost încărcată de vină și rușine foarte multă vreme. Cel mai tare mi-a fost rușine că mi-am dezamăgit părinții. N-am vrut să mă întorc la cursurile de zi, așa că m-am angajat la 16 ani și am continuat liceul la seral.
4. Deși locuiesc deja de ani buni la mare, aș da oricând albastrul schimbător al apei, pe verdele brazilor. Pe iernile cu ger de ți se lipesc nările, pe aer tare, pe dealuri, munți și păduri, pe apropierea fizică de familie.
5. Nu sunt deloc o persoană modernă. Nu am haine în trend, nu mă coafez și nu mă machiez aproape niciodată. Mi se pare obositor și o pierdere de timp. Plus că nici nu mă pricep la toate cele enumerate mai sus.
6. Ne-am căsătorit la primărie, după ce M abia ieșise din tura de noapte. Eu aveam burta la gură, iar el cearcăne până la brâu. După ce am zis “da“, a trebuit să se culce pentru ca era foarte obosit :))
7. Adesea oamenii se simt intimidați în prezența mea. Nu știu exact de ce, de altfel sunt o persoană adorabilă. Poate totuși are legătură cu punctul 1 :))
8. Pe la douăzeci de ani, am făcut timp de un an, muncă voluntară la o grădiniță pentru copii cu nevoi speciale. A fost o experiență uimitoare din toate punctele de vedere. Am cunoscut oameni puternici și familii incredibile. După ce m-am mutat aici, am încercat să fac muncă voluntară într-un centru pentru adolescenți cu nevoi speciale, însă n-am reușit să merg decât câteva zile, pentru că mi s-a făcut frică după un incident violent.
9. Detest să vorbesc în public. În perioada în care lucram pe vas de croazieră, eram nevoită să mă adresez în ședințe celor 64 de cameristi cu care munceam. Îmi notam speech-ul și înainte de fiecare ședință, îl spuneam de câteva ori în oglindă, ca să fiu pregătită. Chiar și așa, atunci când le vorbeam, vocea îmi tremura și palmele îmi transpirau.
10. Deși nu mai fumez de șase ani, uneori mă trezesc inspirând adânc fumul ce iese din țigara altcuiva. Atunci nevoia de a fuma devine foarte pregnantă. Durează doar câteva secunde, însă de fiecare dată mă surprinde. Totuși, știu că nu m-aș mai apuca niciodată de fumat, cu atât mai mult acum că sunt mama cuiva.
11. În primele luni după nașterea lui Iris, mi-a fost mai greu decât voi putea descrie vreodată în cuvinte. Cu toate că aveam copila asta incredibilă în brațe, mă simțeam cea mai singură femeie din univers. N-am zis niciodată, nimănui adevărul despre cum m-am simțit atunci. A trecut, însă n-am uitat.
12. La un moment dat am luat lecții de chitară. Profesorul meu, Laci bacsi, era de-o seama cu tata, și după fiecare lecție, ne duceam să bem o cafea împreună. Era cel mai cool și răbdător profesor din lume. N-am mai pus mâna pe chitară de ani de zile, și mi–aș dori să îmi găsesc iar timp și de asta, într-o zi.
13. În primul meu contract pe vas de croazieră, am curățat 37 de camere și bude în fiecare zi. Am luat morfină pentru dureri de spate. M-am întors cu mai puțin de 45 de kilograme și când am vrut să–mi reînnoiesc pașaportul, personalul de la poliție nu mi-a putut lua amprentele, pentru că în mod surprinzător, nu le mai aveam. Chimicalele cu care lucrasem mi le distrusesera. Până la urmă, au făcut un soi de sumă a amprentelor de la toate degetele.
Mă opresc la 13, mă gândesc că poate-i cu noroc. Dar nu înainte să dau leapșa mai departe către Alexa și Natalia. Fetelor, aveți microfonul :))
“Dosar de Mama” e și pe Facebook.
Wow cate chestii am aflat despre tine! Esti un om tare frumos!
LikeLike
😀 saru’mana!
LikeLike
A fost un deliciu sa te citesc. Stiam ca voi afla lucruri cu adevarat personale. 🙂 Si eu eram pe ganduri daca ma bag sau nu in provocarea asta. Sunt multe lucruri (importante) pe care nu le pot spune, iar faptul ca spun doar o parte (nu atat de importante) ma face sa ma simt ca ascund adevarul. Si, de fapt, asa si e, nu e doar senzatia mea. Si totusi, am pregatit si eu o lista. Sinceritate cu pasi mici, asa putem sa ii spunem. 🙂
Ps: ti-a scapat un doar aici: “n-am reușit să merg doar câteva zile” si nu a mers pingback-ul catre mine (stii ca atunci cand faci trimitere la un blog, omul primeste o notificare). Eu nu am primit-o, am intrat sa citesc ca sa te cunosc un pic mai bine. 🙂
LikeLike
Hehe, abia astept sa citesc si la tine. Nu stiu de ce n-a mers pingback-ul, eu oricum sunt varza la chestiile astea tehnice 🙂
LikeLike
Foarte interesant articolul, multumesc
LikeLike