Category: Copii

Felicitări! Așadar vei deveni tătic. Poate pentru prima oară, sau poate că ești deja tată și știi cu ce se mănâncă treaba asta.

Indiferent că ești la primul, al doilea, sau chiar la al treilea copil, cu siguranță ești emoționat. Pe bună dreptate, căci un copil aduce cu el o sumedenie de emoții. Iar tu poți să te trezești cu totul copleșit de noua ta situație. Un copil înseamnă bucurie, fericire și împlinire, însă și o responsabilitate uriașă, una pe care o s-o ai pentru tot restul vieții tale. Responsabilitate pe care acum, pe măsură ce burta soției tale se rotunjește, o resimți din plin, știu.
Îmi imaginez că ești puțin speriat, chiar îngrijorat. Te întrebi dacă vei fi un tată bun, dacă vei putea susține financiar familia acum mărită, dacă vei avea răbdare și înțelepciune să educi un copil. E în regulă, să știi! Toți deopotrivă ne punem întrebările astea, și mamele, și tații.
Contribuția ta biologică la facerea acestui copil, s-a sfârșit, într–adevăr, însă asta nu înseamnă că nu mai ai nici un rol de îndeplinit pe perioada sarcinii. Din contră! Viitoarea mamă are foarte mare nevoie de tine acum. Nu lăsa teama și îngrijorarea să te îndepărteze. Încearcă să nu fugi! Burta nu mușcă, promit. Soția ta va fi însărcinată câteva luni, care, crede-mă, trec foarte repede. Nu vrei să pierzi asta, zău!
Peste ani, o să–ți aduci aminte cu drag de loviturile mici din burtă, de rotunjimea perfectă a soției, de miracolul pe care natura îl desăvârșește acolo, în interiorul ei. E copilul tău, carne din carnea ta, sânge din sângele tău. Fii acolo, fii prezent când crește în burta mamei lui, stabilește legătura aceea specială între voi, încă înainte să vină pe lume. Bucură–te de tot ce îți oferă universul acum și nu uita că ești cel mai norocos bărbat din lume!
În perioada asta, îți poți ajuta soția foarte mult. Poate ea nu-ți cere asta, însă sigur va aprecia implicarea ta. Și ea se îngrijorează, și în mintea ei se perindă tot felul de gânduri. Stai lângă ea și asigur-o că veți fi bine, liniștește-o, iubește-o!

• Încearcă să mergi cu ea la toate controalele. Ascultă ce spune doctorul și pune întrebări. Controalele pot fi o sursă de bucurie, pentru că ai ocazia să–ți vezi bebelușul în timp real. Doctorul o să va explice cum se dezvoltă, o să-l măsoare, ba chiar o îi facă poze. Crede-mă, nu vrei să ratezi toate astea!

• Oferă-i soției tale ocazia să se odihnească. Las-o să doarmă mai mult diminețile sau în weekenduri. Sarcina aduce cu ea o cantitate considerabilă de oboseală, modificările apărute în organism pot fi greu de dus uneori de viitoarea mamă. Asigură–te că doarme suficient. Dacă mai aveți și alți copii, oferă-te să îi scoți singur afară, să te joci cu ei. Dă-i mamei timp și liniște.

• Participă la treburile casnice. În mod ideal ar tebui să faci asta chiar și atunci când soția ta nu e însărcinată, însă acum e musai. Îți ziceam mai sus că sarcina vine cu oboseală, să știi că nu glumeam. Pune frumușel mâna și spală vasele câteodată, aspiră când vezi că e nevoie, gătește când ea nu poate. O omletă sau o salata poate face oricine, așa-i? Soția ta o să aprecieze și se va simți iubită.

• Masează-i tălpile și spatele. În sarcină, masajul e o binecuvântare. Relaxează mușchii și o fac pe mămică să se simtă răsfățată. Da, iartă–mă că tot repet asta, însă rolul tău e să o răsfeți acum, să ai grijă de ea.

• Spune-i că e frumoasă și n-o întreba câte kilograme a mai pus pe ea. Unele femei iau mult în greutate, iar asta își pune amprenta asupra psihicului lor. Lucrurile astea nu stau întotdeauna în controlul ei. Asigură–te că știe că încă o găsești atrăgătoare. Nu fă glume despre cât de mare s-a făcut.

• Fă-i poze. E cam greu să–și facă singură. O să vrea să își amintească de perioada asta, iar tu o poți ajuta. Surprinde-o în diferite ipostaze și imortalizează momente din sarcină.

• Fă-o să râdă mult. Nu petreceți perioada asta îngropați în îngrijorări. E în regulă să vă gândiți și la ce va fi greu, însă nu va concentrați pe asta. Folosiți răstimpul acesta cu înțelepciune, umpleți-l cu bucurie și râsete.

• Vorbește cu ea. Nu îngropa în tine griji și frici. Comunică. Altfel tăcerea ta o s-o sperie. Sunteți în călătoria asta împreună. Spune-i tot ce-ți trece prin cap, îți promit că ea vrea să știe. Povestește-i ce temeri sau speranțe ai. Incurajeaz-o și pe ea să–ți vorbească tie. Doar comunicând o să va înțelegeți unul pe celălalt, doar astfel veți găsi soluții împreună.
  În concluzie, îți spun din nou, fii prezent. Fii acolo trup și suflet! Și nu fii supărat pe mine dacă soția ta te-a pus să citești articolul ăsta 🙂

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook
Sursa foto : Pixabay.com

Stă pe genunchii mei și îmi privește burta.
– Mama?
– Hm?
– M-am răzgândit. Nu mai vreau să am frate.
– Hopa. Păi de ce?
– Nu mai vreau eu. Nici frate, nici soră. Nu vreau să am deloc. Vreau să fiu numai eu singură. Să nu-l mai naști pe Zmeurică.
– Îmi pare rău, Irisule, dar Zmeurică e pe drum, nu este cale să ne răzgândim acum. Dar de ce nu mai vrei să fii soră mai mare?
– Pentru că nu cred c-o să-l iubesc pe ăsta. Și arată sugestiv către burta mea bombată.
– Păi eu nu prea cred că n-o să-l iubești.
Se bosumflă, mă privește pe sub sprâncene și zice:
– Ba nu, n-o să-l iubesc deloc.
– Nici când o să te caute cu mânuțele alea mici, mici de tot?
Se străduiește să nu zâmbească și–mi răspunde bosumflată:
– Nu, nici atunci.
– Nici când cu ochișorii o să te caute prin cameră?
– Nu nu, deloc n-o să-l iubesc.
– Nici când o să întindă brațele spre tine ca să-l iei hopa sus?
– Niciodată.
– Am înțeles.
– O să stau departe de el mereu. O să merg în altă cameră ca să nu-l văd niciodată. Nici nu-l vreau.

Mă încearcă, văd că face asta intenționat, însă în spatele sclipirii din ochii ei pâlpâie și îngrijorarea. Nu știe ce-o așteaptă. Nu știe câte va trebui să împartă cu intrusul cel mic. Nu știe dacă va trebui să dea de la ea ceva. Nu e dispusă să facă asta. E tentant să fie sora cuiva, însă deloc ispititor să–și împartă părinții, sau iubirea lor. O cred și o înțeleg. Are doar patru ani. Acum doar trei ani abia învăța să meargă, acum doi ani jumătate abia învăța să vorbească. Acum doi ani abia învăța să folosească olița. Acum un an abia mergea pentru prima dată la grădiniță. Iar acum, uite, acum va avea un frate.

Mă doare suferința ei. Mă doare nedumerirea asta prin care trece. E o fetiță atât de bună, atât de iubitoare, atât de înțelegătoare. Știu că va fi o soră bună, odată ce Zmeurică va fi cu noi. Pur și simplu știu asta instinctiv. Însă faptul că-l va iubi, n-o va scuti de suferința de a nu mă mai avea pe mine doar pentru ea. Știu în teorie ce am de făcut și acum, dar și atunci când voi avea doi copii, sper însă să știu și să pun totul în aplicare, pentru a face tranziția cât mai ușoară.

• Irisule, să știi că nu-i nimic dacă n-o să-l iubești.
• Nu?
• Nu. Plus că nici nu trebuie să ne grăbim cu asta. Cred că mai bine așteptăm liniștiți până se naște Zmeurică. Apoi, mai vedem noi.
• Și dacă tot n-o să-l iubesc?
• O să-l iubim noi, n-o să rămână neiubit. O să vă iubim pe amândoi. Iar Zmeurică n-o să ia nici măcar o picătură din iubirea noastră pentru tine.  Noi avem suficientă dragoste pentru amândoi în inimile nostre.
• …
• Știu că ești îngrijorată, și eu sunt puțin. Nu e nimic în neregulă cu asta. Nu înseamnă că suntem rele sau răutăcioase.

La culcare, își lasă capul ușor pe burta mea.
– Îmi place să adorm aici.
– Știu.
– Dar tot nu vreau să fie fratele meu.
– Știu, mi–ai spus. E în regulă. Te iubește mama până la stele și înapoi.
– Și eu te iubesc. O să așteptăm și o să vedem cum o să fie. Dacă o să-l iubesc pe Zmeurică sau nu, bine mama?
– E perfect așa, puiule. E perfect.

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

Șaptesprezece. Atâtea săptămâni au trecut de când m-ai ales pe mine drept căsuță. Tot atâtea, de când în mine bat iarăși două inimi și de când sunt mamă de doi. Mulți spun că devii mama abia atunci când naști, însă eu cred că de fapt ești deja, atunci când mai porți în tine încă un suflet.

Eu sunt tot ce știi tu acum. Prin mine respiri și te alimentezi, iar stările mele îți influențează dezvoltarea. Vom mai fi o vreme așa, amândoi, uniți în felul ăsta atât de special, apoi când va veni vremea, ne vom întâlni. Faptul că tu crești acum în mine, că eu cu corpul meu te protejez de tot și toate, ne va lega pentru totdeauna. Mamă și copil, asta vom fi unul pentru celălalt, până la sfârșitul lumii.

Azi ai lovit pentru prima dată. Poc. A fost așa, ca un salut. Bună mama, sunt aici, uite, acum destul de puternic încât să mă simți. Apoi iar, poc. Bună, copilul meu, și eu sunt aici, pregătită pentru tot ce-o să aduci cu tine. Te așteptăm aici cu toții, mama, tata și  Iris, sora ta. Știu că pentru tine, ea va fi și luna și stelele, soarele și poate tot cerul, dar să știi că și ea e nerăbdătoare să te întâlnească. Îți vorbește, pupă burtica și se întreabă dacă vei fi drăguț. Bineînțeles că da, doar ești fratele ei, îi spun eu mereu.

Dragul meu Zmeurică, să știi că deși burta mea te va mai găzdui doar încă o vreme, eu te voi purta în mine pentru tot restul vieții.

Cu dragoste, semnat, mama.

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook
Sursa foto: Pixabay