Conversația aia cu chiloții

trousers-362781_960_720
Ne spălăm împreună pe dinți. Scuipă dramatic spuma și-mi zice:
– Mama, îți cam iese burta de sub tricou.
– Mda, ăsta e un tricou mai strâmt, nu-l mai pot purta în curând.
– Dar când îți mai crește burta, cu ce o să te îmbraci?
– Păi o să port tricourile lui tata, cum am făcut și când te-am avut pe tine în burtă. Ș cred că o să-mi mai cumpăr și alte haine.
– O să îți crească și fundul?
– Mmmm, probabil.
– O să-ți cumperi și chiloți mai mari?
– Păi, dacă o să fie nevoie, da.

Se uita lung la fundul meu, apoi iși periază dinții îngândurată, mișcându-și capul în loc să miște periuța.

– Nu poți porți chiloții lui tata?
– Nu, n- vrea -i port pe-ai lui.
– De ce? sigur tata ți-ar da voie.
– Pentru lenjeria intimă nu se împrumută sub nici o formă. Fiecare persoană poartă doar chiloții ei, fără -i împrumute vreodată altcuiva. Putem împrumuta o jucărie de la alt copil, puțin zahăr de la un vecin, dar niciodată chiloți, de la nimeni.
Aha.

Își ține periuța sub jetul de apă, stropind jumate de baie.
Mama?
Da?
– O ți crească și urechile?
– Nu, puiule.
Nasul?
– Doar dacă o spun minciuni, altfel nu.
– Dar genunchii?
– Nu, nici ăia.
– Ochii?
– Nu, puiule. Doar burta îmi va crește.
Și fundul, mama. Și fundul îți va crește.

“Dosar de Mama” e si pe Facebook
Sursa foto: Pixabay.com

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.