Griji de copil mic. Și un ursuleț de pluș.

sept1 (51)
Faptul bunica ei este bolnavă, i-a adus lui Iris o sumedenie de grji și temeri noi, cu care nu s-a mai întâlnit până acum. Din păcate nu există cale o protejăm de ele și personal cred nici nu trebuie -i ascundem realitatea.

Oamenii se îmbolnăvesc, corpurile îmbătrânesc, lucrurile sunt în permanentă schimbare din punctul ăsta de vedere și în același timp, toate  fac parte din viață. Noi, adulții, înțelegem aspectele astea, deși nici nouă nu ne e  deloc ușor le acceptăm, însă  copiilor îmi imaginez  le e teribil de greu să le priceapă.

Când Iris m-a întrebat de ce bunica e bolnavă, i-am prezentat lucrurile exact așa cum sunt. Fără înflorituri sau povești cu miracole și zâne. Nu i-am putut face o promisiune pe care știu nu i- putea-o mai apoi livra. I-am explicat uneori nu stă în puterea noastră schimbăm lucrurile, oricât de tare ne-am dori facem asta, dar putem ajuta persoana aflată în suferință, cu multă iubire.

A primit toate explicațiile cu naturalețe și apoi o vreme n-a mai vorbit despre asta. După ce a cugetat, mi-a pus întrebări, unele dintre ele neașteptate:
“- Acum o se îmbolnăvească și ceilalți bunici?”
“- O vă îmbolnăviți și voi?”
“- O vă faceți îngeri?”
“- Și eu o fac înger?”
“- Pe bunica o doare?”
“- De ce nu mai zâmbește bunica?”

La toate i-am răspuns, de data asta însă cu noduri în gât. Pentru eu știu suntem cu toții în voia sorții, nu știm ce ni se poate întâmplă azi sau mâine. Am asigurat-o totuși, eu și M nu ne vom îmbolnăvi, nu ne facem îngeri în curând și o fim întotdeauna lângă ea, i-am promis niciodată n-o fie singură. Și intenționez ca asta  fie o promisiune pe care să   i-o livrez.

Părea  grijile ei s-au domolit puțin momentan, însă zilele trecute, când M a plecat se plimbe cu motocicleta, Iris i-a dat un ursuleț de pluș pe care -l ia cu el:
– Ce fac cu ăsta? a întrebat-o M
Ți-l dau, ca mi-l aduci înapoi când te întorci.

N-a știut mititica explice mai bine de atât, dar noi am înțeles foarte bine ce voia spună. Și iar ne-a surprins cu puterea ei de a înțelege lucrurile, cu drăgălășenia și inocența ei, cu frumusețea sufletului ei de copil.
Iar M, a plecat la plimbare cu vântul în plete și ursulețul de pluș în buzunar. S-au întors mai târziu, chiar înainte adormă Iris. Amândoi, și el, dar și ursulețul.

“Dosar de Mama” e și pe Facebook

44 Shares

Leave a Reply