Iris a început iar să meargă la școală, cică gata cu online-ul pentru o vreme, deși eu nu cred că o să dureze prea mult. Dar asta e deja altă poveste, să nu mai intrăm în detalii inutile.
Așa că de ieri, am început iarăși să ne trezim mai devreme decât găinile. Orele încep la 7:30, nu mă întrebați cine a hotărât așa ceva, că de știam, îi puneam pastă de dinți pe clanțe și praf de scărpinat în glugă.
Ne trezim la 6:20 toți trei, adică și Zmeu, deși el bietul e doar victimă colaterală, n-are de ales. Imediat ce deschide ochii vrea țâță, chiar dacă la ea molfăia și cu cinci minute înainte să urle alarma. Doar ca eu am școlărița de tras din pat, hai Iris, hai trezirea, că iar alergăm ca bolundele pe străzi, să nu întârziem. Iar Zmeu urlă titi, titiiii, mama titi, în timp ce mă urmărește la baie unde mă spăl repede pe ochi și pe dinți.
Le pregătesc în fugă ceva de mâncat la micul dejun, apoi îi pun repede gustarea lui Iris la pachet, ma asigur că are în rucsac apă, șervețele, mască de rezervă și dezinfectant. Toate în timp ce o tot trimit la baie, haide Iris, haide, deschide ochii și ridică-te de pe canapea, că altfel iar adormi. Iar Zmeu, aducându-și aminte că nu a primit ce a cerut, mă trage de tricou supărat. Îl amân iar, căci chiar nu mai e timp acum și pentru asta.
Haide Iris, haide puiule, mestecă mai cu talent, că iaca, în zece minute trebuie să ieșim pe ușă. Hai, fugi spală-ți dinții, stai să-ți pun pastă pe periuță că nu te descurci cu tubul ăsta aproape gol, bineînțeles că iar am uitat să cumpăr unul nou. Da, Iris, știu că te doare când îți prind părul, îmi pare rău, Zmeule, dă-te jos de pe masă, aoleu, ție am uitat să-ți schimb scutecul, vine mama imediat și la tine.
Nu, Iris, nu știu unde e ascuțitoarea aia verde, te rog îmbracă-te, bineînțeles că e obligatoriu să porți căciulă, afară bate vântul. Da, mi-ai zis și ieri, și alaltăieri că X își duce dulciuri în pachetul de școală, tu o să-ți duci fix sendvișuri, nu e negociabil, te rog să nu te cerți cu mine.
Zmeule, încă puțină răbdare te rog să mai ai, haide, lasă-mă să-ți pun mănușile că e foarte frig afară. Uite, îți dă mama un covrig ca să ai ocupație pe drum, bine?
Iris, vezi că ți-ai uitat rucsacul, lasă-l acum pe Ozzy că sare pe tine și te murdărește, Zmeule, împinge și tu piciorul ăsta că nu intră ghetuța, nu trage câinele de limbă.
E frig și suflă vântul, le curg nasurile și bineînțeles că nu am nici măcar un șervețel mototolit prin buzunare, abia după ce îi șterg cu mănușa mea îmi amintesc că avea Iris șervețele în rucsac.
Pa, Iris, ne vedem la prânz, Zmeule de ce nu ți-or plăcea ție mănușile, uite ai mâinile vinete de frig. Hai acasă, hai la căldurică, băiețelule. Nu plânge, te roagă mama, uite că mai avem doar puțin și ajungem. Haide să cântăm un cântecel, ăla cu broaștele pe lac, diri-diri-dam, bravo, ce băiat isteț are mama.
Am ajuns acasă, acum îl alăptez, în timp ce mâinile lui bocnă se odihnesc pe pieptul meu cald. Îmi imaginez că așa or simți mamele eschimose în fiecare zi și decid să dîrdîi fără să mă mai plâng atâta.
Bună dimineața! 😀
Dosar de Mamă e și pe Facebook
