Strugurii de azi

E îmbrăcat cu un body galben pe care e un imprimeu cu o sticla de lapte zâmbăreață și un pai în ea, sub care scrie: “I love milk”. Poartă pantaloni cu dungi verzi, albe și albastre. În picioare are niște șosete cu cel puțin un număr mai mare, ale căror călcâie îi ajung până la glezne.

I-a mai crescut părul puțin, iar capul îi e oval, ca al lui Gopo. Are ochi albaștri, sclipitori și o guriță pe care-mi vine s-o pup într-una. Nu mai e chiar bebeluș, de-acum se transformă într-un adevărat băiețel.

Are în față un castron cu struguri. Îi plac strugurii. Întinde mâna micuță și ridică un ciorchine greu. Icnește a nemulțumire și îl trântește la loc. Îl amuză așa că face asta din nou. Încearcă să rupă o boabă, dar nu-i iese, reușește doar să tragă tot strugurele din castron.

E răbdător și nu renunță, așa că apucă iar boaba și trage de ea, acum cu maximă concentrare. Se încruntă în timp ce o desprinde tacticos, apoi mi-o arată mândru și și-o îndeasă în gură. O sparge cu dinții și pe bărbie îi curge zeamă dulce, pe care o șterge cu mâneca. Îl întreb dacă e bună și zice “da”, dar știu că ar spune așa orice altceva l-aș întreba. Zâmbește și îmi arată dinții, ca niște pietricele decorative.

Rupe încă o boabă și mi-o aduce mie. Mâncâm, așa, struguri, împreună o vreme, eu și băiețelul ăsta blond îmbrăcat cu body galben și pantaloni cu dungi colorate, schimbând din timp în timp, ba pupături, ba îmbrățișări.

E un moment mic din viața noastră haotică, dar e unul așa de tandru, încât vreau să-l păstrez aici, ca să nu-l uit vreodată. Nici strugurii, nici șosetele prea mari, nici băiețelul, exact așa cum e el acum.

Dosar de Mamă e și pe Facebook

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.