Mă tot întreabă lumea cum și unde urmează să nasc. Unde cred că-i mai bine și în ce fel. Apăi, ce să zic, eu nu știu cum și nici unde e mai bine pentru altă femeie, știu doar pentru mine, însă mi-e clar că toate vrem să ne fie cât mai bine, să ne simțim în siguranță și să naștem copii sănătoși. Să ne recuperăm rapid și să intrăm în noua rutină cu mintea limpede.

Mi-am dorit foarte tare s-o nasc natural pe Iris, dar ea a  fost în poziție pelviană, cu fundul la ieșire și nașterea vaginală mi-a fost interzisă. Am suferit ca un câine o vreme, m-am certat eu pe mine, m-am războit cu depresia și apoi am trecut peste. Am înțeles între timp la câtă suferință inutilă m-am supus, că n-am făcut nimic greșit, că trebuie să învăț să let it go, vorba Elsei.

Știu că sunt femei care nasc natural al doilea copil după ce pe primul l-au adus pe lume prin operație cezariană, însă varianta asta nu e pentru mine, oricât le-aș admira pe ele.

Voi naște așadar prin cezariană, la un spital de stat. Eh, hai, treacă–meargă cu cezariana, o să zică multe dintre voi, dar la stat, pe bune, tu ești nebună? Nu, nu-s deloc, v-aș răspunde, Iris a văzut lumina zilei în același spital, și atât ea cât și eu ne-am externat întregi și sănătoase de acolo. Deși recunosc că aveam așteptări sumbre legate de nașterea la stat, în realitate treburile n-au stat așa. Am fost o pacientă oarecare, într-un spital oarecare, tratată corect și n-am plecat de-acolo cu nicio traumă.

Desigur că alegerea mea nu se potrivește multor altor femei, exact din cauza asta vă  ziceam la începutul acestui articol, că e inutil să mă întrebați pe mine cum e mai bine. Cel mai bine e acolo unde și cum vă simțiți voi confortabil, indiferent care e alegerea voastră.

Să fim bine cu toții, zic, chiar dacă naștem natural sau cu operație, indiferent că o facem într-o clinică privată sau într-un spital de stat.

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook