Category: Activităţi & Reţete

Îi place să picteze. I-am luat nişte vopsea non toxică, ce se curăţă foarte uşor de pe mâini sau diverse suprafeţe, astfel că umple coli întregi cu mâzgăleli, care desigur că par capodopere în ochii mă-sii şi ai lui tată-su. Însă copiii se pot plictisi repede, aşa că de data asta în loc de o foaie albă, i-am dat să picteze două pietre şi o scoică, adunate de pe malul mării în timpul ultimei noastre plimbări.

Sigur că i s-a părut foarte interesant să picteze altceva decât hârtie şi s-a distrat destul de bine colorând pietrele şi scoica. Mai ales când a auzit că vom decora curtea cu ele.
Aşa că vă recomand activitatea asta dacă aveţi copii cărora le place să picteze.

N-aveţi nevoie de mare lucru. Pietre, scoici, conuri, castane, fix ce vreţi sau aveţi voi pe lângă sau în casă. Vă mai trebuiesc vopsele, pensulă şi răbdare.
De ultima aveţi nevoie după activitate, când curăţaţi suprafaţa de lucru, copilul, părul copilului, tricoul vostru, eh, vedeţi voi ce se mai murdăreşte. 🙂

Distracţie plăcută! 🙂
“Dosar de Mamă” e şi pe Facebook

Plouă şi bate vântul zilele astea, nu putem sta afară prea mult, aşadar trebuie să găsesc modalităţi diverse ca să o ţin pe Iris ocupată. Aşa am ajuns să caut reţete de plastilină pe care să le pot face acasă. Nu mi-am imaginat că e atât de simplu şi atât de ieftin să o faci, şi nici că iese atât de fain. Plus că atunci când te hotărăşti s-o faci, nici măcar nu trebuie să ieşi din casă pentru ingrediente, căci le ai deja în dulapul de bucătărie.

Am folosit o cană cu făină albă, două linguri cu bicarbonat de sodiu, două linguri de ulei, o jumătate de cană cu sare, o cană cu apă şi colorant alimentar. Le-am pus la foc mic într-o cratiţă, şi am amestecat uşor până când s-a format un guguloi rotund.

După răcire l-am frământat bine într-un aluat colorat, până l-am adus la consistenţa dorită. Copiii pot şi ei participa la frământat, vă garantez că se vor distra foarte tare. Eu am făcut doar plastilină albastră şi galbenă, iar combinându-le am obţinut plastilină verde.

Iris a fost încântată de rezultat şi s-a jucat cu ea, a modelat-o în ce forme s-a priceput, a turtit-o între palme, activitatea asta ţinând-o ocupată vreme îndelungată.
Am învelit în folie alimentară plastilina rămasă şi am păstrat-o la frigider până la următoarea utilizare.

“Dosar de Mama” e si pe Facebook

“Avem o tonă de jucării”, zice Iris oricui vrea s-o asculte (după ce m-a auzit pe mine spunând asta, desigur). Şi chiar aşa e, nu ştiu zău de unde au apărut atâtea. Noi nu i-am cumpărat prea multe, însă a primit destule de la familie şi prieteni.

Bineînţeles că nu se joacă decât cu câteva dintre ele, se plictiseşte repede ca orice copil, iar eu încerc să i le rotesc tot timpul, ca aă prezinte interes atunci când le vede din nou. Însă, din experienţă , pot spune că o jucărie scumpă nu înseamnă nimic pentru un copil.

Se poate juca la fel de bine cu castane şi conuri de brad, cu role de hârtie igienică, poate zornăi la nesfârşit un bidon de plastic cu macaroane nefierte în el, sau o pungă ce foşnaie (întotdeauna sub supraveghere!), iar toate astea sunt gratis.

Cine spune că e necesar să ai mulţi bani ca să cumperi jucării, nu ştie că acestea pot foarte bine fi confecţionate şi acasă. Nu neg că poate, atunci când mai creşte, copilul nu mai e la fel de încântat de jucăriile home made, însă cât e mic, funcţionează foarte bine.

Inspirată de un filmuleţ văzut pe net, i-am făcut lui Iris jucării noi. Nu arată nici pe departe ca cele cumpărate, însă pe Iris n-o deranjează deloc aspectul ăsta. Unde mai pui că m-a ajutat şi ea să le fac.

E vorba de diverse forme decupate dintr-un carton (steluţă, brad, inimă, etc), pe care le-am colorat şi mai apoi le-am tăiat pe din două. Au rezultat jumătăţi de steluţă, brad, inimă, etc, pe care le-am amestecat bine şi i le-am dat copilei ca să le facă din nou perechi.

Am folosit cartonul dintr-o cutie veche de pantofi, formele le-am făcut cu cele de fursecuri, apoi le-am colorat împreună cu Iris, le-am desenat câte o faţă zâmbitoare pentru energie pozitivă, iar la final le-am tăiat pe jumătate.
Şi gata. Cincisprezece minute a durat toată nebunia, iar Iris a fost ocupată cu ele cam patruzeci de minute.
A pretty good deal if you ask me.

“Dosar de Mama” e si pe Facebook

Pentru ca in perioada asta stam mai mult pe-afara, si uneori Irisului meu i se face chef de rontait ceva, am copt niste biscuiti numai buni de pus la pachetel. Simplu de tot de facut, nu dau batai de cap, nu cer pricepere in bucatarie si pregatirea lor nu necesita decat doua, trei ingrediente.

Se ia o banana foarte, foarte bine coapta, ca alea la care te uiti si nu stii ce-ai mai putea sa faci cu ele, dar nici sa le arunci parca nu-ti vine. Se storcoseste banana respectiva, si se adauga fulgi de ovaz, cat cuprinde. Adica pana capata consistenta un aluat destul de ferm sa poata lua forma de bile. Pe care le turesti intre palme, in forme de biscuiti. Se dau la cuptor pentru aproximativ douazeci de minute. Nu ma intreba la cate grade, ca n-am cuptor d-ala smecher. Pam, pam! Asta-i tot!

Daca vrei, poti adauga si alte fructe, eu am pus pentru aroma si o piersica, fara coaja.

Sau le poti pune mot o stafida.

Sunt numai buni pentru rontatit si molfait, garantez ca murdaresc bine bara din fata de la carucior, inelele de la sling, insa se si curata usor. Bebelusul va fi ocupat si multumit, tu mandra si fericita ca nu i-ai cumparat din comert, cea mai buna mama din lume.

Tu ce biscuiti faci pentru bebelus?

P.S. “Dosar de Mama” e si pe Facebook 🙂
https://www.facebook.com/Dosar-de-Mama-579769225497577/?ref=hl