Citim cărți de la Editura Frontiera

june 3rd (31)

Zilele trecute, Iris a primit de la Editura Frontiera câteva cărți despre care vreau musai povestesc. Pentru -s foarte faine, pentru n-o satur niciodată promovez cărțile pentru copii și pentru o vă încurajez mereu le citiți celor mici 🙂

Eu sunt cel mai puternic
coperta-site600x600

Lupul se plimbă țanțoș prin pădure, mândru nevoie mare, încordându-și plin de sine mușchii. Nimeni nu mai e atât de puternic ca el, nu are nicio îndoială în privința asta. Și pentru propria-i părere despre sine nu-i este suficientă, se gândește -i întrebe și pe ceilalți locuitori ai pădurii, cine e cel mai puternic.

Doar se întâlnește numai cu personaje care oricum erau deja înspăimântate de el, toate mult mai mici: iepurașul, cei trei purceluși, Scufița Roșie, cei șapte pitici. Toți îl asigură pe Lup el e cel mai fioros, cel mai înspăimântător și cel mai puternic din pădure.

Și cum se plimba lupul foarte mândru de respectul pe care i-l purtau viețuitoarele pădurii, se întâlnește cu un “brotac” mic, pe care-l întreabă arogant, cine e cel mai puternic. Doar răspunsul “brotacului” nu e cel pe care Lupul îl așteaptă.

Iris a râs în hohote la vederea “brotacului” și la surpriza de pe ultima pagină. Nu nu, nu zic despre ce e vorba, asta va trebui descoperiți singuri. Însă vă asigur c-o vă placă cine e de fapt cel mai puternic din pădure. 🙂

Mamaaa
coperta-site-600x600

Va sună cunoscut strigătul ăsta, așa-i? 🙂
Un băiețel trece prin toate încăperile casei, strigându-și mama în gura mare. O caută în baie, în bucătărie, în sufragerie, hol, bibliotecă, trece prin fiecare cameră ignorând toate animalele bizare care se află acolo, deoarece vrea musai -i spună mamei s-a speriat de un… păianjen. 🙂

E o carte numai bună de învățat cifrele și exersat număratul. Pe fiecare pagină copiii pot numără lei, zebre, hipopotami, maimuțe și încă multe alte animale, și tot în fiecare pagină sunt provocați găsească cifraascunsă“.
Iris s-a distrat cel mai tare când dădeam pagină nouă și de fiecare dată strigam amândouă în gura mare: mamaaaaaaaa. Și nu ziceți nimănui, dar ea a găsit mereu înaintea mea cifrele pitite pe-acolo. 🙂

A dispărut tortul
coperta-WEB-1-600x600

De departe cartea aceasta a fost preferata lui Iris. Mărturisesc și a mea. E o carte specială, întradevăr. Pe paginile ei nu se găsește nici măcar un singur cuvânt. Chiar așa, nici unul. Tocmai de aceea e o carte care poate ficitităși de copiii mai mici, care încă nu au învățat literele.

Cartea are în paginile ei o poveste descrisă cu ajutorul unor ilustrații fabuloase. Fiecare pagină nouă e ilustrată în continuarea celei anterioare, povestea menținânduși firul pe măsură ce cartea e parcursă de copil.

Ilustrațiile trebuiesc privite cu atenție, căci pe fiecare pagină se întâmplă o grămadă de chestii și credeți, n-o vreți pierdeți acțiunea. “A dispărut tortul” e o carte pe care cu greu o lași din mână. E o carte care dezvoltă atenția, imaginația și capacitatea de a urmări firul unei acțiuni de la început până la sfârșit.
june 3rd (15)

Cartea oferă  timp special și de calitate împreună cu copilul. Pentru noi e o plăcere stăm lipite una de alta și urmărim cu degetul personajele din carte. Iris trece printr-o multitutide de stări până la final. E curioasă, veselă, îngrijorată și nerăbdătoare vadă ce se întâmplă mai departe.

Aproape de fiecare dată când luăm cartea în mâini, găsim lucruri noi, care ne-au scăpat dățile trecute. Iris privește îndelung personajele șimi explică ce se întâmplă cu fiecare în parte. Iar mie-mi vine s-o bag în buzunar de dragă ce-mi e. 🙂

recomand cartea asta cu toată încrederea. O s-o iubiți, promit. Ah, și am văzut pe site-ul celor de la Editura Frontiera e și o continuare, “Picnic cu tort”, pe care noi sigur sigur o s-o cumpărăm.

Voi ce-ați mai citit în ultima vreme?

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

 

 

40 Shares

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.