Îmi amintesc cum atunci când eram mică, mă uitam mult la mâinile tale. Întotdeauna ai avut mâini frumoase.  Mici, fără a fi micuțe însă, cu unghii scurte, uneori colorate cu roz pal, mâinile tale mi-au transmis mereu siguranță. Ai știut întotdeauna cum să apuci lucrurile cu ele, cum să le faci să pară mai ușoare decât erau poate în realitate. M-am uitat la mâinile tale cum tocau ceapă, sau ardei pentru ciorbă, cum ștergeau și spălau, le-am simțit pe frunte când mă imbolnaveam, mi-au arătat cum se scrie litera “h” când nu reușeam singură și m-au cărat când nu mai puteam de oboseală.

Când am aflat că voi deveni mamă, la tine m-am gândit imediat. Că n-o să pot aduce copilul ăla pe lume fără să te am atunci lângă mine. Și când stăteam pe patul de spital, gândul că tu erai în tren, în drum spre mine, că urma să vii, a fost cel mai bun calmant. Îmi amintesc perfect când tu și tata ați intrat în salon. Aveai cel mai mare zâmbet pe față când ai văzut-o pe Iris. Ți-am pus-o în brațe și te-ai minunat de frumusețea ei.

Iar când am venit acasă, tot la mâinile tale m-am uitat. Ai ținut-o pe Iris toată noaptea, ca să mă pot odihni, iar eu am dormit  fără griji sau vise, știind-o acolo, în mâinile tale. Ai stat o noapte întreagă în picioare, alinându-i durerile de burtică și legănând-o. Mă întreb la ce te gândeai în momentele alea. Când eu, încă slăbită, dormeam în pat, iar Iris, copil nou nouț, dormea în brațele tale. Nu știu ce gândeai tu, însă îmi amintesc ce-mi trecea mie prin cap. Că n-o să pot niciodată să fac ce ai făcut tu. Că n-o să pot, că n-o să știu cum. Îmi simțeam lacrimile calde pe la colțurile ochilor, pe măsură ce neputința și neîncrederea mă cuprindeau.

Dar am putut, mamă. Am putut și am știut. Am devenit cel puțin o mamă bună pentru Iris. Se zice că bebelușul o învață pe femeie cum să fie mamă. E adevărat, și pe mine Iris m-a învățat, însă n-a fost singura. Și tu m-ai învățat, mamă. De la tine știu ce să fac acum cu mâinile. Cum să ridic cu ele chiar dacă e greu, cum să toc și cum să șterg, cum să repar, cum să alin și cum să mângâi, cum să iubesc cu ele. De la tine le-am învățat pe toate, mamă. De la tine  și de la mâinile tale frumoase!

Te iubesc, la mulți ani! <3

“Dosar de Mama” e si pe Facebook