
Iris a lipsit de la mai multe evenimente drăguțe ce au avut loc la grădiniță, din septembrie până acum. Din cauză că era răcită a ratat teatru, halloween, ziua națională, ziua în care au împodobit bradul și încă altele. Cel mai tare mi-a fost ciudă că a ratat teatrul pentru că eram sigură că i-ar fi plăcut foarte tare.
Așa că atunci când am aflat că grădinița urma să fie vizitată iar de o trupă de teatru și Iris nu avea nici măcar un muc, am cam țopăit de veselie. Da, știu că nu eu merg la grădiniță ci ea, nu trebuie să-mi spuneți. 🙂
În ziua cu pricina, abia am așteptat să merg după ea, ca să–mi povestească cum a fost. Discuția a decurs așa:
– Ați avut teatru azi?
– Da.
– Ți-a plăcut?
– Da.
– Povestește–mi și mie te rog despre ce a fost.
– Ela cu un moșneag, o babă, un lup, un uls, o vulpita și o pâine.
– Așa…
– …..
– Atât?
– Da. Și dup-aia o mâncat pâinea și gata.
Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa!
P.S. Încă nu mi-am dat seama ce poveste a fost asta, dar cred ca actorii erau flămânzi:))
“Dosar de Mamă” e și pe Facebook
Dacă nu greșesc e vorba de această poveste:
http://iola-povestiinternationale.blogspot.md/2011/09/povestea-turtitei.html?m=1
LikeLike
Daaaaa, asta este 🙂
LikeLike