Cuibul

concediu4 (20)

Cu tristețe, Iris a observat zilele trecute dispariția cuibului de rândunele. Nu știu cine s-a gândit ar fi o idee bună -l strice, însă cuibul nu mai e la locul lui, așadar din păcate, rândunelele nu-l voi mai găsi la intoarcere.

– Unde e cuibu, mama?
– Poate l-a dărâmat vântul, puiule.
– Nu vântu. Unde o se întoaică iânduneieie?

Răspund repede:
– Poate rândunelele nu mai aveau de gând oricum se întoarcă tot aici. Mai știi erau trei pui de rândunică în cuib?
– Da. Țineau guia deschisă și mama le aducea gâze mănânce.
– Acum, imagineazăți puii aia au crescut mari, și n-ar fi avut cum mai încapă cu toții în același cuib.  Nu-i așa?
– Da. Eiau muiți și aveau foame.
– Ei bine, cuibul era foarte mic.  Cred l-au desfăcut ca nu mai ocupe spațiul ăla degeaba. Rândunelele sunt de-acum mari. Când s-or întoarce din țările calde, vor fi și mai mari. Crezi ar mai încăpea în cuib?
–  Nu.
– Pai vezi? Oricum nu mai aveau nevoie de cuibul ăla mic, își vor construi altul mai mare. Unul în care vor locui toate, fericite.

Judecă în liniște.  O fi bine am mințit despre cuib? Nu-s foarte sigură, însă știu n- vrea afle deocamdată oamenii distrug intenționat casele altor vietăți. Tace.  Mă întreb ce-i trece prin căpșor. Deodată întreabă:
– Mama?
– Da, Irisule?
– Mama iânduneieioi o ie mai dea mănânce gâze când se întoic?
– Hmm, cred vor fi destul de mari și caute singure gâzele.
– Nu viau caute singuie, viau aibă mama ioi ghijă de ieie.
– Irisule, așa stau lucrurile. Când cresc, trebuie se descurce singure.
– Nu viau!

Buza de jos începe -i tremure. Înțeleg e de acord că rândunelele trebuie se mute în alt cuib, dar pentru ea e inacceptabil ca mama rândunică nu mai aibă grijă de copiii ei. Asta e deja prea mult. Așa că-i spun:
– Stai n-am terminat, or și caute singure de mâncare, dar mama rândunică tot o le facă în continuare desert câteodată.
– Te deseit?
– Mmm, cred turtă dulce.
– Mama iândunică e o mama bună. Și tu ești o mamă bună. Îmi fați și mie tuită duițe?
Îți fac, Irisule, îți fac.
Și îmi aduți o gâză și mie mănânc?

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook

Leave a Reply