Cine e rebelă şi vrea să citească nişte poveşti?

DSC_0112

Mi-am dorit tare cartea asta pentru Iris.  “Poveşti de seară pentru fete rebele”. Pentru că e altceva. Pentru că vorbeşte despre femei care au îndrăznit să-şi urmeze visele. Fără să aibă nevoie să fie prinţese şi fără să aştepte vreun cavaler pe cal alb să le salveze.

Pentru că nu cred că e o carte doar pentru fetiţe. E una pe care o poate citi oricine, fetiţă sau băieţel, femeie sau bărbat. Cartea conţine poveştile inspiraţionale a o suta de femei, scrise într-un limbaj simplu şi pe înţelesul copiilor. Poveştile sunt însoţite de ilustraţii realizate de 60 de femei din întreaga lume.


Autoarele Elena Favilli şi Francesca Cavallo au dorit să prezinte copiilor modele feminine demne de urmat. Să le stârnească curiozitatea şi să inspire fetiţele, arătându-le că şi ele pot schimba lumea dacă vor.

Că e important să creadă în ele, că nu trebuie să fie sau să se prezinte într-un fel anume, doar pentru că aşa le cere societatea.


Poveştile încep cam aşa:

“A fost odată o fată oarbă care a devenit o mare balerină. Se numea Alicia.”

“Cândva, o fată pe nume Amelia a economisit destui bani ca să cumpere un avion galben. L-a botezat Canarul.”

“A fost odată o tânără femeie pe nume Suu Kyi, născută într-o familie birmaneză bogată, care călătorise prin toată lumea.”

“A fost odată o regină căreia nu-i plăcea de soţul ei. Se numea Ecaterina, iar soţul ei, Petru, era împăratul Rusiei.”

“Pe o insula verde, sălbatică, trăia odată o fată cu păr lung roşcat, pe nume Grace.”

“În Polonia trăia odată o fetiţă pe nume Irena, care-şi iubea foarte mult tatăl.”

“La un metro optzeci şi opt, Julia Child era o fată neobişnuit de înaltă.”

“A fost o vreme când bărbaţii credeau că femeile existau numai să-i servească pe ei.”

“Într-o căsuţă dintr-un deşert din Peru trăia odată o matematiciană germană cu o fire aventuroasă , pe nume Maria Reiche.”

“A fost odată o fată căreia-i plăceau tatuajele. Se numea Maud şi era artistă de circ.”

“A fost odată o fetiţă care visa să cânte la tobă. Locuia pe o insula plină de muzică, de culori şi de papaya delicioase.”

“A fost odată o fată care a devenit agent secret.”

“Când bona ei a murit de cancer, Rita s-a hotărât să se facă medic.”

“A fost odată o fată care visa să devină un mare avocat.”

“Odată, o fetiţă care locuia la Londra a creat un ziar despre familia ei. Se numea Virginia.”

“Când Zaha a împlinit zece ani, a decis că vrea să se facă architect.”

“Într-un sat din Pennsylvania trăia o fată care se îmbracă întotdeauna în roz. O chema Nellie.”

“A fost odată, în Anglia, o fată pe nume Jane, căreia îi plăcea să se caţere în copaci şi să citească.”

DSC_0118
Sunt o sută de astfel de poveşti care încep în acelaşi spirit, în cartea asta. O sută de exemple de femei extraordinare, de la surorile Bronte, Ecaterina cea Mare sau Cleopatra, până la Margaret Tatcher, Julia Child sau Coco Chanel.

La sfârşitul cărţii, autoarele au lăsat două pagini goale, intitulate “Scrie povestea ta” şi “Desenează-ţi portretul” . Mi s-a părut foarte faină ideea. Adică, uite fetiţo, poţi şi tu să fii printre femeile astea nemaipomenite, eu cred în tine!

Închei articolul cu un citat din carte care mie mi-a plăcut teribil:
“Pentru numele lui Dumnezeu, vă închipuiţi că aliaţii m-au paraşutat în Franţa ca să le fac soldaţilor omletă?” (Nancy Wake) 😀

“Dosar de Mamă” e şi pe Facebook

2 thoughts on “Cine e rebelă şi vrea să citească nişte poveşti?

  1. Ce ma bucur sa vad cateva randuri scrise despre aceasta carte! Eu n-am rezistat sa astept tiparirea ei in romana, asa ca mi-am comandat varianta in engleza imediat ce am aflat de ea. Mi se pare geniala si am fost bucuroasa sa vad cum fetita mea de 4 ani e foarte interesata si curioasa sa afle mai multe detalii pe marginea povestilor. Sunt unele care m-au incuiat, maica-mea si-a facut cruce auzind ce citesc 😀 dar sunt cu siguranta mult mai educative si mai potrivite pentru lumea in care traim decat Cenusareasa sau Alba ca Zapada. Eu mi-as fi dorit sa am asa ceva in copilarie.

    Apropo de citate, citisem pe undeva o fraza draguta. Nu mi-o mai amintesc exact, dar era ceva de genul:

    Nu e nimic rau daca o fata vrea sa locuiasca intr-un castel, dar trebuie sa stie ca si-l poate construi si singura, nu trebuie sa astepte dupa un print 🙂

Leave a Reply