Când ai copil mic, e probabil că…

h (13)
Imediat după ce te-ai băgat sub duş şi eşti udă leoarcă, copilul se trezeşte urlând.

Dacă vrea să ia la plimbare şi tricicleta, şi păpuşa şi jucăriile pentru nisip, sigur la întoarcere, cu copilul în braţe, le cari tu pe toate.

Dacă îi fierbi un ou pentru că aşa a cerut, o să plângă că de fapt vrea doar brânză.

După ce l-ai îmbrăcat cu pantaloni de schi, mănuşi, bocanci, haină de iarnă, căciulă, fular şi sunteţi pe picior de plecare, o să aibă deodată nevoie la oliţă.

N-o să se joace niciodată cu jucăriile alea scumpe pe care ai cheltuit o avere, în schimb n-o să lase din mână conurile şi castanele adunate din parc.

Cu o zi înainte să plecaţi în vacanţă, copilul o să facă febră.

Imediat ce apuci camera foto ca să imortalizezi momentul, copilul încetează să mai facă chestia aia drăguţă pe care o făcea mai devreme.

După ce ai petrecut două ore ca să-l adormi legănându-l în braţe, o să se trezească imediat ce ai călcat pe bucata aia de parchet care scârţâie uşor. Sau când îţi pocneşte genunchiul, sau te apucă strănutul, sau îţi sună telefonul.

Dacă în mod obişnuit nu doarme mai mult de o oră la prânz, atunci când aveţi o programare importantă la care e musai să ajungeţi, va dormi trei ore.

Atunci când te vede vorbind la telefon, deodată o să aibă să-ţi spună lucruri importante, care nu pot nicidecum suporta amânare până termini tu convorbirea.

Trebuie deodată să facă pipi, deşi mai aveţi numai cinci minute casă ajungeţi acasă, reuşeşte să se ţină până vede oliţa, apoi îşi dă drumul în pantaloni.

Cu cât mai mare audienţă, cu atât mai mare tantrumul.

Curierul o să sune întotdeauna când copilul abia a adormit, iar tu încă n-ai apucat să ieşi din cameră.

Cu cât stai mai târziu seara ca să te uiţi la serialul ăla, cu atât mai devreme se va trezi copilul următoarea dimineaţă.

Dacă după luni de zile reuşeşti în sfârşit să ieşi cu o prietenă, la masa de lângă va fi o familie cu trei copii.

“Dosar de Mamă” e şi pe Facebook

3 thoughts on “Când ai copil mic, e probabil că…

  1. Îmi aduc aminte toate acestea și-mi dau seama că acum le-aș trăi cu totul altfel. Cred că mai relaxată… Până la 2 ani, când înțelege copilul, când te poți înțelege cu el e mai dificil, dar apoi ar interveni discuțiile și logica… Îi explicam că trebuie să se descurce singur – să care el tot ce alege să ducem după noi. Îi spuneam că altă mâncare nu este și dacă nu vrea să mănânce, asta e, îl înțeleg, dar altceva nu am ce face… Acum îmi e dor de ceea ce aveți voi, mamele tinere… Pentru că vă e dor de o ieșire, dar aveți cea mai frumoasă jucărie din Univers în brațe… Știi ce greu este după ce se face mare și nu mai are chef de o îmbrățisare? 😦 Să fie cât mai bună înțelegerea dintre tine și bebe…

    Like

  2. Pingback: #33 Inspirația săptămânii (11 - 17 mar 2017) | Cristina Oțel

Leave a reply to Simona Zaharia Cancel reply