Dacă m-ar întreba pe mine cineva ce-mi doresc cel mai și cel mai tare, aș zice fără să respir și fără să clipesc, că aș vrea să dorm o noapte întreagă. Să pun capul pe o pernă răcoroasă seara și să mă trezesc în aceeași poziție dimineață. Să dorm tun, cum ar veni. Fără copii, dacă s-ar putea, mulțumesc frumos!

Când ești privată de somn deja de ani buni, câteodată doar plutești pe aici, printre ceilalți, n-ai putea afirma că exiști și participi activ la ce se întâmplă în jurul tău, atât de obosită ești.

În unele zile, eu doar la asta mă gândesc și aștept, să se facă odată seară, să mă cufund în somn, măcar atât cât o avea milă puradelul să mă lase, o oră, o jumătate de oră, două ore, doamne-ajută, trei, iau oricât mi se dă fără să comentez.

Dar nu despre asta vreau să vă povestesc acum, ci despre ce fac noaptea, atunci când copiii m-ar lăsa să dorm, dar eu aleg altceva.

Se întâmplă pe întuneric, da, dar nu implică nimic fierbinte, nici cămăși de noapte sexy sau așternut de satin.

În nopțile în care la stânga și la dreapta mea se aud respirațiile profunde ale copiilor mei adormiți, stau ca bleaga și mă uit la ei, de parcă n-am avut toată ziua la dispoziție să-i admir. Stau cu bărbia sprijinită în palme și îi privesc, de parcă i-aș vedea pentru prima dată.

Au amândoi gene lungi, năsucuri mici și buze pline. El doarme pe spate, cu mâinile ridicate deasupra capului , ea doarme ghemuită pe-o parte, cu mâinile lângă față. Le admir pe rând degetele, frunțile, pielea fină și rămân iarăși uimită că din pântecul meu au ieșit în lumea asta. Că iată, am făcut și eu ceva bun.

Mă uit la ei cum dorm fără griji, mai foindu-se, mai vorbind în somn, uneori cel mic căutând sânul cu gura, Iris lipindu-se toată de mine până și în vis. Uneori petrec așa minute bune, alteori mă uit la ei mai bine de-o oră. Mă întorc cu spatele la unul din ei ca să-l pot admira mai de aproape pe celălalt, apoi invers.

Zmeu își țuguie buzele și mă abțin cu greu să nu-l pup, zâmbește apoi larg în somn, lăsându-mă pe mine să mă întreb ce-o fi visând.

Adorm și eu abia după ce i-am contemplat pe amândoi îndelung, chiar dacă știu că următoarea trezire va fi în jumătate se oră. Deși cel mai mult îmi doresc să dorm, nu pot renunța la plăcerea de a-i admira în timpul somnului.

Gata, șșș, liniște, acum e ora de culcare. Noapte bună, tuturor!