–  Noapte bună, Irisule!
– Poftă bună, mama, zice ea cu zâmbet pe la colțurile gurii.
Chicotesc şi eu, dar nu intru în joc, pentru că ştiu că dac-aş face-o, am ține-o tot aşa până dimineață. Ne întindem în pat şi se face linişte. Vreo trei secunde. Apoi începe să se foiască. De pe stânga pe dreapta, apoi pe burtă. Apoi iar pe dreapta şi pe spate. Ia păpuşa şi îi şopteşte ceva la ureche. Râde pe înfundate.

Se pune din nou pe burta şi dă puțin din picioare.
– Mama?
– Mhm?
– Am uitat să-ți dau un pupic.
– N-ai uitat. M-ai pupat deja.
Îmi arată buzele țuguiate cu degetul.
– Da’ mai am un pupic aici, uite. Trebe să ți-l dau şi pe ăsta.
– Hai, dă-mi-l.
Mă pupă cu țocăit de mai multe ori.
– Eşti cea mai drăguță mamă din regat.
– Mulțumesc. Şi tu eşti cea mai drăguță fetiță.
– Prințesă.
– Hm?
– Sunt cea mai drăguță prințesă, nu fetiță.
– Eşti. Hai, gata, noapte bună.

Linişte cinci secunde.
– Mama?
– Mhm?
– Nu ți-am dat o îmbrățişare.
– Nu-i nimic, lasă că ai compensat cu pupicii.
– Dar n-o să pot dormi fără îmbrățișare. O să fiu tristă fără îmbrățișarea ta.
Pfuai, ce mă lucrează copilul ăsta, mă gândesc. Ne îmbrățișăm, ne mai și pupăm iarăși.

Liniște. N-am curaj nici să mă mișc.
– Mama, merg în partea cealaltă (a patului). Aici s-a încălzit.
– Bine, du-te.
– Mama, nu pot să–mi iau singură pernă, e prea grea.
O ajut, se face iar liniște. Se foiește de parcă ar avea mii de furnici în pijamale.
– Mama, tata ce face când merge la serviciu?
– Gata, dormi. Vorbim mâine despre asta.

– Mi-e sete.
Apăi sigur că-i e sete dacă nu vreau să-i zic ce face tată–su la serviciu. Își bea apa tacticos, apoi studiază sticla de parcă o vede pentru prima dată. Știu ce urmeză, număr în gând să văd cât durează până zice. Șapte, opt, nouă:
– Mama, fac pișu.
Bingo! Mergem la baie, face.

– Mama, mă duci în brațe? Că sunt așa de obosităăăă.
– Măi Irisule, dacă erai așa obosită cum zici, atunci sforăiai demult.
Râde cu fața în gâtul meu.
Ne întindem.
– Mama, mângâie–mi talpa.
– Mama, și cealaltă.
– Mama, mi-e frig, învelește–mă.
– Mama, mi-e cald.
– Mama, mi-e puțin foame.
– Mama, spune-mi o poveste.
– Mama, oare Ozzy ce face acum?
– Mama, ce pijamale frumoase ai.
– Mama, mi-e dor de doamna educatoare.
– Mama, oare ce-mi aduce Iepurașul?

Și -am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea noastră de culcare. Aia de se întâmplă în fiecare seară. Ai voștri tot așa adorm? 🙂

“Dosar de Mamă” e și pe Facebook