In sfarsit, doarme in patut!

High angle view of sleeping baby

Dupa primele doua zile acasa cu Iris, i-am spus lui M:

– Cred ca suntem printre cei norocosi, avem o bebelusa cuminte foc. Uita-te la ea cum doarme, parca-i un ingeras.

A dormit ca un ingeras fix alea doua zile, cred ca-mi dadea ragaz sa-mi revin putin dupa operatie. Adormea ca orice bebelus, in brate, la sanul mamei iar cand o asezam in patut sau carucior se trezea urland. Sa ne intelegem, nu urla dupa cinci minute. Urla de indata ce atingea alta suprafata. Am incercat sa o legan in timp ce o puneam jos si sa scutur patutul sau caruciorul pentru continuitatea miscarii. As, tot se trezea, puteam sa jur ca avea un senzor special. Desigur, nici faptul ca avea colici nu ma ajuta pe parcursul complicatei proceduri.Am incercat sa ii pun o patura calda in patut, pentru ca ea sa simta caldura de indata ce o asezam. Nimic nu functiona!

Adormea doar daca era temeinic leganata, desigur. Temeinic inseamnand ca nu era acceptabil deloc sa fiu asezata in timp ce o adormeam. Nu, domnule, trebuia sa fiu ridicata in picioare si sa ma plimb cu ea in timp ce o leganam. Asta era singura metoda care mergea. Bineinteles ca nu adomea in doua minute, isi lua tot timpul din lume, leganatul dura patruzeci de minute, iar somnul treizeci.

Noaptea, dupa alaptat, ma ridicam in picioare ca s-o adorm la loc, iar cand in sfarsit reuseam, nu mai aveam curaj sa o asez la locul ei, de teama ca s-ar fi putut trezi. Gandul ca ar fi trebuit sa o iau de la capat si sa o legan din nou cel putin jumatate de ora, ma convingea sa ma asez in fund si sa adorm cu ea in brate. Orice, oricum numai sa dorm putin. Tresaream si ma trezeam de indata ce corpul mi se relaxa si-mi simteam barbia cazuta in piept.

Asa ne-am distrat cam trei luni, pana a trecut si partea urata a colicilor

Ulterior, am reusit sa o asez la locul ei dupa ce adormea, in timpul zilei. Somnul ei dura treizeci de minute, pe ceas. Fix. Nu mai mult, nu mai putin. Se trezea ca la comanda, de parca avea alarma setata, facea ochii mari, deloc somnorosi si era gata pregatita pentru orice altceva. Luni de zile a dormit de trei ori pe zi, cate jumatate de ora. Eram epuizata.

Dupa trei luni am reusit sa o las din brate pentru somnul de noapte, insa doar dupa ce adormea profund, dupa vreo ora jumatate de leganat. Daca scotea o singura vocala cand incercam sa o asez, o leganam inca o ora ca sa ma asigur ca doarme mai departe.

Dormeam impreuna cu ea, era mai usor cu trezirile nocturne, plus ca nimic nu se compara cu somnul langa un bebelus. Atata vreme cat doarme, e delicios, miroase a lapte si a inocenta, e a -do -ra –bil.

Abia la opt luni am reusit sa o adorm fara leganat in brate. Incercasem si in trecut, fara vreun succes real insa. Adormea daca ma intindeam langa ea, o mangaiam pe spate sau ii dadeam palme usoare si ritmice la fund. Tot cate treizeci de minute ziua, insa faptul ca nu mai eram nevoita sa o legan pe brate a fost o reala victorie. E drept ca a ripostat usor primele dati cand am incercat noua metoda de adormire, dar nu destul de convingator incat sa o iau in brate. Somnul de noapte era acum mai lung, adormea tot cu mine intinsa langa ea, trezirile se rarisera. Un real succes.

La noua luni, Iris isi facuse in sfarsit mult asteptatul program de somn. Se trezea dimineata la 06:30 ( da, da, nu glumesc). De la 09:30 dormea pana la 11:00. Somnul de dupa-masa era intre 14:30 – 16:30. Cand am ajuns in faza asta, am simtit ca soarta si-a intors fata si catre mine, a fost o reala eliberare. Somnul ei haotic de pana atunci ma obosise teribil, era o frustrare continua a faptului ca in treizeci de minute nu reuseam sa ma apuc de nimic, ajunsesem sa ma uit la ceas si sa merg la toaleta cu programare.

Cireasa de pe tort s-a petrecut aseara cand am incercat s-o pun in patutul ei, in loc sa ma intind langa ea in patul pe care-l impartisem pana atunci. Pentru joaca. Dupa care am fortat putin nota si am intins-o, i-am dat biberonul cu lapte, am stins lumina si am continuat rutina de somn, palme usoare si ritmice la fund. Am ramas langa patut tot timpul, in zece minute dormea. Soc si groaza, dar ce se intampla? Cum de-a adormit? Asa, fara sa-mi care picioare in spate, fara sa imi bage degetele in nas, fara sa incerce sa-mi scoata ochii sau sa se ridice in patru labe, fara sa se apuce de aplaudat bravo sau sa chiuie? A dormit acolo toata noaptea, cu trezirile de rigoare ce-i drept, insa fara sa fiu nevoita sa o ridic.

Surpriza a continuat si azi, cand la somnul de dimineata am adomit-o tot in patutul ei, iar acum somnul de amiaza il doarme tot acolo. Fara mari proteste. Si parca doarme mai bine, si adoarme mai repede.

E usor vezi? Dureaza doar unsprezece luni sa iti inveti bebelusul sa doarma in patutul lui.

Intrebarea e, cum dorm eu de-acum? Fara picioare in carca, fara sa-mi scoata ochii si sa-mi bage degetele in nas? Cum dorm eu fara sa o iau in brate, fara sa-si aseze palmele pe obrajii mei, fara sa ma molfaie cu cei opt dinti ai ei?

Cum fac atunci cand ea e pregatita, iar eu nu?

Copiii vostri cum dorm?

Sursa foto: http://www.parentsociety.com

12 thoughts on “In sfarsit, doarme in patut!

  1. Eu am o fetita de 5 luni si citind povestea ta intind sa cred ca sunt o mama foarte norocoasa, Malia din prima zi de cand a ajuns acasa a dormit la ea in patut exceptand cateva nopti cand a avut dureri puternice de burtica. Dar cel mai important a fost ca a dormit noptile, nu am stiut si nu vreau sa aflu cum e sa nu doarma noaptea, pana la 3 luni dormea de la 23 la 2 cand se trezea sa manance si urmatoarea trezire era la 5-6 dimineata si mai avem un somn de frumusete de la 6:30-7:00 la ora 11, asa dormim noi noaptea si dimineata. precizez ca nu am leganat-o niciodata sa adoarma iar acum daca incerci sa o legeni o apuca tipatul si da din maini si picioare. Cel mai scurt somn pe timpul zilei este de o ora iar de la ora 14 doarme cel putin 2-3 ore. Poate ca somnul de noapte si la format si din cauza faptului ca a avut icter o luna jumatate din cauza incompatibilitati de grupa si rh cu mine si a fost hranita la cerere dar noaptea la 4 ore (asa mi sa zis de la spital de neonatolog).

    Liked by 1 person

    • Teodora, ești o mãmicã realmente norocoasã, spun asta cu maximã invidie, desigur :))
      Cei mai mulți copii cred cã au programe haotice se somn, dar ce bine e când auzi cã mai sunt și excepții 🙂

      Like

  2. uf, trebuie ca sunt o norocoasa, tot asta imi spun. fetita mea a dormit f ok de la inceput, acum vedem cum va fi pe parcurs. nu sunt 2 copii la fel, rabdare oricum trebuie sa ai cu carul … indiferent cum dorm …

    Liked by 1 person

  3. Ehheee, eu chiar sunt o norocoasa!!!! bebelusul meu doarme toata noaptea de la 5-6 saptamani!!!! Am avut un soc cand in prima noapte nu s-a mai trezit, m-am dus la patut si l-am pipait sa vad daca mai respira! Am dormit impreuna pana la o luna. Cand am vazut ca nu il mai gasesc in acelasi loc unde l-am lasat l-am mutat in patut (pentru siguranta mea psihica). Si el a avut colici ffff puternici si doar plimbat in viteza si in pozitie verticala se linistea (la un moment dat am zis ca fac sant in camera, la cat ma invarteam cu el). Si am avea si senzor de inaltime, cum incercam sa stau jos incepea show-ul! Dupa 2 luni avea senzor de atingere, cum puneam mana pe el cu inceta din plans instant, si invers, cum luam mana cum incepeau urletele. Pana m-am prins ca sunt fite…si de fapt el nu mai avea colici…atunci am aplicat “educatia spartana” (cum au zis unii…l-am lasat 2 zile sa planga (nu va ganditi ca urla ffff rau, ci doar seara inainte de culcare mai tare) si nu l-am mai luat in brate la fiecare semnal. Aceasta “educatie spartana” a facut din bebelusul meu de 9 luni un SFANT care adoarme singur cand vrea, se trezeste si nu plange (povesteste singur), nu mai vrea leganat si plimbat de fiecare data cand se plictiseste. Cu asa un copil as mai vrea vreo 5….

    Liked by 1 person

    • Asta cu lasatul sa planga e cu dus intors. Am incercat-o o singura data si mi-a ajuns. Nu stiu daca pe Iris a traumatizat-o pe mine insa sigur. A plans fara oprire si la aceeasi intensitate peste 30 minute. In tot acest timp veneam la patut, o mangaiam, ii vorbeam si ii cantam. N-am rezistat mai mult de-atat 🙂
      Si nici nu imi doresc sa mai incerc vreodata metoda asta.

      Like

  4. Recunosc metoda cu plansul am aplicat-o si eu de la inceput, dar nu am lasat-o sa planga mai mult de 5 minute, avand in vedere ca in carti srie ca plange (comunica) in medie 3 ore pe zi nu mi sa parut exagerat. Singurul motiv pentru care a plans de cand sa nascut, plans cu lacrimi, a fost de foamee. Si acum daca depaseste ziua 3 ore-3 ore jumatate nu te mai intelegi cu ea, nu mai vrea pe nimeni si nimic, rad si acum cand incepe sa manance se aude laptele pana in stomac, parca are o mica conducta care se umple.

    Like

  5. Pot sa zic ca te inteleg perfect, in primele 3 luni a plans nonstop, tacea doar la san sau in acea jumatate de ora in care dormea, iar mie mi se parea ca nu se odihneste suficient. pe urma a urmat o perioada in care a dormit in patut in unele nopti nu se trezea deloc, insa acum la 1 an aplicam din nou leganatul in brate sau ma intind langa el si adoarme nu tot timpul functioneaza, iar noapte se trezeste iar daca il pun intre noi adoarme instant fara sa-i fac nimic. Asadar am ajuns la conluzia ca nu are rost sa ma trezesc de 3 ori pe noapte sa-l legan ci la primul plans il pun intre noi si dormim pana la 7 maxim 8 dimineata. Insa ziua cand vine ora somnului oricat de obosit ar fi adoarme doar cu plansete deoarece el nu vrea sa doarma si in momentul in care simte ca i se inchid ochii se chinuie sa isi tina ochii deschisi sa nu cumva sa adoarma.
    Nu stiu cand va veni vremea sa-l pun in patut sa ii dau laptele si sa faca nani singur 🙂 Uneori m-am gandit ca fac eu ceva gresit insa tind sa cred ca bebelusul meu este mai special si fffff rasfatat 🙂

    Liked by 1 person

  6. Doameeeee….ce ma regasesc in postarile tale, aproape fara exceptie! Si pufu meu(Vladut) e pe aceeasi lungime de unda cu bebelina ta! Cred ca unii dintre ei isi insusesc cronometratul din maternitate!

    Like

  7. eu consider ca orice ar fi copilul daca are nevoie si vrea sa darma cu mami in pat, mami s ao faca. de ce spun asta? din proprie experienta, la 4 luni am reusit sa o invat sa doarma singurica in pat si de la 11 luni, practic cand m-am intors la servici pana in momentul de fata, ea doarme numai cu mine sau cu sotul. si va spun de ce am acceptat asta. am acceptat pentru ca am simtit ca copilul are nevoie de mine, pentru ca brusc la 11 luni sa nu mai fi cu ea 24 din 24, e ceva foarte greu si dur pentru ea, am acceptat pentru ca asa gandesc de cand o am – daca acum nu le oferim dragostea si atentia pe care ne-o cer, atunci cand? daca acum nu le-o oferim atunci cand? daca acum nu ii invatam sa iubeasca atunci cand?
    ce-i drept la ea e doar momentul de a adormi langa unul din noi, pentru ca pe timpul noptii nu ne cauta si nu striga dupa noi daca doarme singura.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s